Pe placul lui Dumnezeu

— Esther şi Ernest, mama şi cu mine ne-am gândit să pregătim ceva special în după-amiaza asta. V-ar plăceasă mergeţi la doamna Jones cu noi? Întrebă tatăl duminică la masa de prânz.

— Da! răspunseră în cor gemenii fericiţi.

— Dacă mă ajutaţi la vase, putem merge mai repede, adăugă mama.

— Sigur, hai să ajutăm toţi de data asta, a fost de acord tatăl.

Curând familia Witmer era în drum spre doamna Jones.

— Copii, nu uitaţi să vă jucaţi în linişte. Doamna Jones nu este obişnuită cu multă gălăgie, şi se va bucura de vizita noastră mai mult dacă vom fi liniştiţi şi respectuoşi, le aminti tatăl.

— Vom încerca, aprobă Ernest serios.

—    Am ajuns! ţipă Esther după câteva minute.

— Esther, tu ia buchetul de trandafiri, hotărî tatăl. Ernest, tu ia coşul cu baghete.

Doamna Jones întâmpină familia Witmer la uşă.

— Bine aţi venit! Bine aţi venit! Intraţi şi luaţi loc, îi invită ea. Şi îşi îndepărtă căruciorul cu rotile din uşă, ca familia Witmer să poată păşi înăuntru.

—    Mulţumesc, spuse mama politicoasă. V-am adus nişte flori şi câteva baghete proaspete. Împinse încet copiii înainte ca să poată oferi darurile.

— O, ce grijulii sunteţi! Mulţumesc, copii. Puteţi să le puneţi pe masă, şi eu vă aduc între timp nişte biscuiţi să mâncaţi, continuă doamna Jones mergând spre bucătărie în căruciorul ei.

După o mică gustare, tatăl şi mama au mai stat puţin la doamna Jones. Esther şi Ernest s-au jucat în linişte cu jucării. Apoi s-au uitat la plantele minunate ale doamnei Jones. Ştiau că trebuie să le privească fără să le atingă.

— Bine copii, spuse tatăl după o vreme. E timpul să mergem acasă şi să ne apucăm de treburi. Mulţumim, doamnă Jones, pentru biscuiţii delicioşi.

— Cu plăcere, răspunse ea. Dumnezeu să vă binecuvânteze că aţi fost buni şi v-aţi gândit la mine. Cu siguranţă că Dumnezeu m-a binecuvântat astăzi! Apoi a adăugat: Mulţumesc Ernest şi Esther că v-aţi jucat în linişte. A fost o vizită plăcută!

— Cu plăcere, răspunseră gemenii timizi. Când au ajuns acasă, tatăl spuse:

— Copii, aţi fost pe placul lui Dumnezeu când v-aţi jucat în linişte. Astfel aţi arătat respect şi pentru doamna Jones. Şi aşa am avut un timp frumos împreună.

 — M-am gândit la un verset din Iacov pe care l-am citit azi dimineaţă, adăugă mama. Spune că Dumnezeu se bucură când vizităm pe văduve şi le încurajăm.

— Şi eu mă bucur că am putut-o face fericită astăzi pe doamna Jones, adăugă Esther fericită.

—    Şi eu! interveni Ernest.