Botezul lui Isus

Text biblic:  Matei 3: 1—17  

           AI NEVOIE DE: Biblie, flanograf

           CUM PROCEDEZI: Cauți imagini în flanograf cu Isus, Ioan , râu, mulțimi etc, și în timp ce povestești, pui imaginile pe panou.

Mai știi tu cine era Ioan? Adu-ți aminte de preotul acela bătrân care primise o veste așa de minunată din partea Domnului. El era în templu și deodata veni un înger, care îi spuse că el și soția sa vor avea un copil. Și totul se întamplă întocmai.

Pe omul acela bătrân îl chema Zaharia. Pe soția sa o chema Elizabeta.
Iar pe copilul lor îl chema Ioan.

Îți mai aduci aminte ce trebuia să facă Ioan mai târziu? El trebuia să-i anunțe pe oameni că va veni Mantuitorul. El trebuia să se facă servitorul Mantuitorului. Și când Ioan se făcu un băiat mare, tatăl său îi povesti toate acestea. Ioan dorea mult să fie servitorul Mântuitorului. El voia să lucreze pentru El.

Dar ce trebuia să faca? Ioan tare voia să stie aceasta. Dar tatăl său nu i-o putea spune. Singur Dumnezeu o știa. De aceea când Ioan se facu mare, plecă din casa părintească. Se duse în pustie, acolo unde nu mai locuia nimeni. Acolo nu sunt decât dealuri, pietre și nisip.

Dar Dumnezeu era și în pustiu. Dumnezeu este pretutindeni. Ioan era acolo doar cu Dumnezeu. El asculta de fiecare cuvânt pe care i-l spunea Dumnezeu. Ioan n-avea casa acolo. El locuia într-o peștera. Nu se putea cumpăra nici pâine acolo. Când îi era foame lui Ioan, căuta lăcuste. Lăcustele de acolo se puteau mânca. Câteodată găsea câte un stup de albine sălbatice, cu miere. Și mierea se putea mânca. Ea avea un gust foarte bun și dulce. Lăcustele și mierea îi ajungeau ca să se hrănească. Nu-i trebuiau lui Ioan nici haine frumoase. El avea doar o haină lunga, cenușie. Aceasta o lega la mijloc cu o curea de piele.

Ioan rămase mult timp în pustia liniștită. Acolo Dumnezeu îi spuse tot ceea ce trebuia să stie pentru îndeplinirea operei Sale. Îi spuse lui Ioan, că Mântuitorul avea să devină impărat. Dar nu un împărat obișnuit, ci un împărat ceresc.

Nu un împărat războinic care să aducă razboi, ci un împărat care să aducă pace. Împărăția Sa se va numi: "Împărăția Cerurilor". Cine va face parte din aceasta împărăție? Toți cei ce vor să-l iubească pe Mântuitorul. Toți cei ce nu vor să mai facă raul. Ei trebuie să se pocăiască și să devină alți oameni. Oameni mai buni. Dumnezeu îl învăță aceste lucruri pe Ioan.

Și în sfarșit Domnul îi spuse: "Ioane, a sosit momentul. Întoarce-te la oameni și spune-le că împărăția cerurilor este aproape." Atunci Ioan se duse la Iordan. Acesta e o apă mare. Toti oamenii care mergeau la Ierusalim trebuiau să treacă pe acolo.

 Ioan stătea aproape de Iordan, cu capul descoperit, în haina sa lungă. El striga: "Pocăiți-vă, căci împărăția cerurilor este aproape." Oamenii se opreau ca să asculte. Veneau din toate părțile.

"Pocăiți-va," striga el "căci vine Mântuitorul. El nu va mai întârzia mult."

Oamenii erau tare fericiți, căci ei îl așteptau pe Mântuitorul de mult timp. Dar în același timp erau îngroziți, căci făcuseră atâtea rele. Ei se duceau la Ioan și îi spuneau: "O, Ioane, ne este frică de Mântuitorul. Căci suntem oameni răi și neascultători. Nu se va mânia Mântuitorul pe noi?"

Ioan le zise: "Vă pare rău de păcătele pe care le-ați facut? Și vreți să vă dați osteneala să deveniți oameni mai buni?" Da, aceasta voiau oamenii. "Atunci, Mântuitorul nu va mai fi mâniat pe voi," răspunse Ioan. "El vă va ierta păcatele voastre și inimile voastre vor fi iarăși vesele."

Și apoi Ioan făcu ceva, că să-i învete pe oameni, că Dumnezeu vrea să le dea o inimă curata.
Le ceru oamenilor să intre în apă și îi boteză. Îi cufunda o clipă în apă. Și aceasta voia să spună: "Așa cum apa vă spală corpul, Dumnezeu poate să vă spele și inima voastră și să vă spele păcatele."

Oamenii întelegeau foarte bine. Ei, toți voiau să fie botezați, căci toti voiau să aibă o inimă curată. Și îl iubeau mult pe Ioan.

Dar, când veneau oameni cărora nu le părea cu adevărat rău de păcatele lor nu-i boteza. El se supăra și le spunea adevărul în față: "Plecați de aici," striga el, "oameni fățarnici! Vă faceți că-l iubiți pe Dumnezeu, dar nu-i adevarat. Vă faceți că inima voastra este curată, dar, ea este neagră de păcate."

Oamenii îl iubeau mult pe Ioan din cauza curajului său. Ei ziceau: "Poate că el este Mântuitorul?" Dar, când Ioan auzi aceasta, se sperie. El strigă: "Nu, eu nu sunt Mântuitorul. Eu sunt doar servitorul său. Să nu mai spuneți niciodată așa ceva! Mântuitorul este mult mai mare decât mine. El va veni în curând."

Și după scurt timp, iată că se împlinește ceea ce anunțase Ioan: Mântuitorul vine.
Isus se duse la Ioan, la malul apei Iordanului. Și când îl vazu Ioan venind, tare se umplu de bucurie. Căci Isus era Mântuitorul. Ioan o știa foarte bine. Dar, Isus îi spuse ceva ce el nu înțelese deloc. Îi spuse, că dorea ca și El să fie botezat, așa ca și ceilalți oameni. Dar aceasta nu era necesar! Nu era inima lui Isus curată? El nu făcuse niciodată nici un rău! Ioan dădu din cap. Nu, el nu voia să-l boteze pe Isus!

Dar, Isus îi spuse că aceasta trebuia să se întample așa.

"Dumnezeu însuși o vrea," spuse el.

"Tu trebuie să mă botezi Ioane!"

Atunci intrara împreună în apa Iordanului și Isus fu botezat, exact ca și ceilalți oameni care aveau o inimă rea. Și când Isus ieși din apă, se întâmplă un lucru minunat.

Cerul se deschise și o voce strigă: "Acesta este fiul meu preaiubit."

Apoi zbură ceva deasupra capului lui Isus, ceva care semana cu un porumbel alb; era Duhul Sfânt. Atunci Ioan fu sigur că Isus era Mântuitorul, care a venit ca să-i facă pe oameni fericiți.

Și după ce plecă Isus, Ioan spuse oamenilor: "Pocăiți-va, căci împărăția cerurilor a venit!" El se gândea: În curand imi voi fi sfârșit lucrarea. Acum oamenii vor trebui să meargă la Isus să-l asculte pe El. Pe mine trebuie să mă uite, căci eu sunt doar un servitor de al Lui. Și apoi Isus este împăratul. Pe El n-au voie să-l uite niciodată!